Evocarea profesorului Gheorghe Cosma în cel de-al X-lea caiet eminescian

Niciuna dintre desele lansări de carte din ultimii ani nu a atins anvergura celei de la sfârşitul săptămânii trecute. Sala amfiteatru a Colegiului Naţional Mihai Eminescu Satu Mare s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru numeroşii participanţi la lansarea volumului ”Gheorghe Cosma (1931-2016)”.

Lucrarea face parte din seria ”Caietele eminescienilor sătmăreni”, avându-i ca autori pe profesorul dr. Ovidiu T. Pop şi dr. Aurel Pop, directorul Editurii Citadela, unde a apărut cartea.

Au fost de faţă, alături de Rozalia Cosma, soţia celui comemorat, numeroase personalităţi ale urbei şi veterani ai învăţământului sătmărean, scriitori, jurnalişti şi iubitori de cultură din Satu Mare, Carei, Negreşti-Oaş, Ardud şi din alte aşezări ale judeţului.

Preocupări spirituale

Rolul de mediator i-a revenit lui Ovidiu Pop, iar manifestarea a început cu o rugăciune rostită de părintele protopop Dumitru Roman împreună cu toţi participanţii. Tot preotul l-a omagiat pe Gheorghe Cosma, credincios practicant, care s-a dedicat slujirii Bisericii Greco-Catolice, în discursurile sale neomiţând să amintească de pătimirile celor care au făcut parte din acest cult în regimul trecut.

Eminescian de nota 10

În cuvântul său, dr. Viorel Câmpean a întrebuinţat metafora de “navă amiral” pentru Colegiul Naţional ”Mihai Eminescu”, condus mulţi ani de Gheorghe Cosma în calitate de director. După ce i-a evocat “statura morală” şi “exigenţa cu sine”, vorbitorul a mai apus că Gheorghe Cosma s-a format în această şcoală ca elev (“a fost eminescian de nota 10”), devenind apoi profesor şi director al şcolii. Tot Viorel Câmpean a trecut în revistă şi “familiile” din care a făcut parte Gheorghe Cosma, începând cu cea de studenţi din Cluj, de profesor, de slujitor al Bisericii Greco-Catolice, precum şi din familia caietelor eminesciene…

Valorificarea potenţialului intelectual

Într-un vast şi emoţionant expozeu, profesoara Rozalia Cosma a început prin a mulţumi celor care au participat la cinstirea soţului său. Apoi a evocat, prin metafore atent construite (cărarea, drumul ţării…) ascensiunea profesională şi socială a lui Gheorghe Cosma, întrebuinţând citate din monografia satului Pomi. “A pătruns de timpuriu adevărul zicalei cine are carte are parte. Astfel a ajuns să părăsească satul considerând că se poate realiza prin carte, prin învăţătură. A părăsit universul rural din satul Pomi pentru a-şi valorifica potenţialul intelectual”, a spus Rozalia Cosma. Vorbitoarea nu a omis să adauge că, asemeni unei odisei, părăsirea satului natal a fost însoţită pentru Gheorghe Cosma şi de sentimentul dezrădăcinării, prin desprinderea de locurile unde a copilărit şi de oamenii cu care a fost înconjurat.

A ridicat liceul

La rândul său, ilustrul profesor veteran Gavril Cavaşi a rememorat perioada anilor 1952-1954, când a devenit coleg de breaslă cu Gheorghe Cosma la Liceul Mihai Eminescu. În opinia sa, Gheorghe Cosma “a ridicat liceul prin funcţiile pe care le-a deţinut. A avut tact pedagogic şi a ştiut să aplaneze situaţii neplăcute şi totodată s-a implicat în activităţi ştiinţifice”.

Au mai luat cuvântul Carmen Bratosin, Aurel Pop, Liviu Rotaru, Lucia Munteanu, Gheorghe Miclăuş, Daniela Ciută, George Terziu şi Traian Tămîian. Viorel Câmpean a dat citire unei scrisori a profesorului universitar dr. Ioan Nicoară din Timişoara, în care a omagiat figura lui Gheorghe Cosma, fostul său profesor.

(preluare Informația zilei 5 martie 2017)